ot-pd-l-sm
| Home | Despre OT-PD-L | Ne mândrim cu ei | Galerie Foto | Contact |
 

Măsurile asumate de Guvernul Boc

 

Asumarea Codului Muncii a însemnat incheierea unui ciclu de masuri majore de reforme asumate de Guvernul Boc. Aflat intr-o situatie deosebit de dificila, actualul Guvern a trebuit in acelasi timp sa scoata tara din criza, evitand un dezastru, si sa ia masuri care nu mai puteau fi evitate. Cu criza sau fara criza, tara construita dupa un sistem neocomunist, perpetuat de guvernele aflate la putere in ultimii 20 de ani, Romania s-ar fi prabusit. Criza pe de-o parte a grabit, sau mai bine zis a obligat Guvernul Boc sa ia aceste masuri de reforma iar pe de alta parte a  amplificat costurile sociale.

Degeaba am intrat formal in Uniunea Europeana in 2007 daca statul a ramas o mostenire a vechiului sistem. Acum, cu masurile luate de Guvernul Boc, Romania se incadreaza pe drumul european. Chiar daca pare o retorica politicianista, rezultatele se vor vedea in timp.  Din punct de vedere economic incepe sa se vada. Un exemplu ar fi, conform datelor prezentate de Intitutul National de Statistica, in ianuarie 2011, cheltuielile bugetare au fost de 13,8 miliarde de lei, in vreme ce veniturile au ajuns la 14,6 miliarde de lei. De asemenea, cheltuielile cu asistenta sociala au scazut cu 6,8%, iar cele de personal s-au redus cu 18,1%. sursa:www.masuriasumate.wordpress.com

In urmatoarea perioada, pentru ca reformele sa poata produce efecte,  masurile trebuie puse in aplicare. Iar pentru a le pune in aplicare PDL, ca si partid la guvernare si initiator al acestor reforme, trebuie sa creada in aceste masuri si sa-si asume responsabilitatea pana la capat. Daca PDL va demonstra ca crede cu adevarat in aceste masuri,  pozitive si necesare, vor incepe sa creada majoritatea romanilor. Nu poti convinge pe cineva daca nu crezi si tu. Iar daca cei din PDL nu cred in aceste masuri nu inseamna ca partidul si-a sacrificat imaginea degeaba, deoarece masurile raman si vor produce efecte, insa ar fi pacat ca roadele lor sa nu fie culese politic de cei ce si-au asumat responsabilitatea cu riscul sacrificarii imaginii.

Sa trecem in revista principalele masuri asumate de Guvernul condus de Emil Boc

• Codul Muncii

• Legea Educatiei nationale

• Mica reforma in Justitie

• Reforma sistemului de pensii publice

• Legea unica a salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice

• Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri

Pentru tineri mai putem adauga cel putin inca doua masuri ale Guvernului: Proiectul Prima Casa si Sprijinirea tinerilor intreprinzatori.

Codul Muncii

 “Un element de noutate, pe care il aduce Codul Muncii, este cel legat de stabilirea obiectivelor de performanta individuala si a impunerii criteriilor de evaluare a acesteia. Este o noua conceptie in privinta relatiilor de munca. Adica, inca de la inceputul contractului de munca, fiecare angajator si angajat stiu doua lucruri de baza: care sunt obiectivele de performanta – si sunt scrise in contractul individual de munca -, si care sunt criteriile de evaluare a acestor obiective de performanta.”

 “Acest Cod al Muncii este un Cod pentru o Românie competitiva, un Cod pentru o Românie care sa se dezvolte prin munca, printr-o munca bine platita si printr-o relatie supla si flexibila dintre angajator si angajat. Este un Cod al Muncii pentru a diminua munca la negru, un Cod al Muncii pentru a aduce mai multe taxe la bugetul de stat, pentru a aduce mai multe contributii, prin faptul ca mai multe contracte de munca vor fi incheiate si mai multi oameni din aceasta tara vor fi protejati la pensie, la somaj sau la asigurari de sanatate. Este un Cod pentru modernizarea României.”

Mai bine de 20 de ani România a avut un Cod al Muncii rigid, dezechilibrat, care proteja mai ales angajatul, reglementare de sorginte socialista. Acum este timpul ca acest lucru sa se schimbe. Executivul a avut initiativa de a modifica Legea muncii în sensul echilibrarii relatiei dintre angajat si angajator si flexibilizarii pietei.

Mica reforma in Justitie: cele patru coduri: Codul penal, Codul Civil, Codul de Procedura Civila, Codul de Procedura Penala, ce vor avea un impact important asupra mediului de afaceri, precum si a cetateanului.

Legea privind Codul Civil

Proiectul propune reglementarea, pentru prima data in Codul Civil, atât a unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constitutional, precum dreptul la viata, la sanatate, la integritate, dreptul la viata privata si la demnitatea persoanei, precum si dreptul sau respectul memoriei persoanei decedate.

 Importanta pe care adoptarea Noului Cod civil o are pentru sistemul juridic românesc, prin contributia la crearea unei justitii moderne, credibile, previzibile, precum si la modernizarea societatii românesti in ansamblul ei, depaseste orice miza politica si orice eventual calcul electoral, contorizat in favoarea unuia sau a altuia dintre partidele politice.

 Legea privind Codul penal

Intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramâna in limite determinate, in primul rând, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrâng pentru prima oara legea penala, urmând sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atât mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva.

Legea Educatiei Nationale

Deosebirea dintre actualul proiect si cel prin care si-a asumat raspunderea Guvernul in septembrie 2009 este una de consecventa si optiuni. in actualul proiect de Lege sunt preluate cu consecventa optiunile fundamentale ale “Pactului National pentru Educatie” si transformate in articole de lege care sa ofere un cadru normativ-legislativ cât mai realist si cât mai stimulator pentru viitoarele actiuni de implementare la nivel de comunitati si de institutii scolare sau universitare.
Fata de proiectul asumat in 2009, in actualul proiect s-a renuntat la detaliile inutile, care ar putea foarte bine sa constituie obiect al legislatiei secundare si al unor dezvoltari ulterioare mai bine adaptate schimbarilor de parcurs. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului propune astfel o lege-cadru care vrea sa fie o lege nationala in context european ce da expresie marilor optiuni de dezvoltare ale educatiei nationale.

“La baza acestei legi stau cele opt competente cheie recunoscute in Uniunea Europeana, competente pe care imi permit foarte pe scurt sa le precizez.
A. Competente de comunicare in limba româna si limba materna in cazul minoritatilor nationale.
B. Competente de comunicare in limbi straine.
C. Competente de baza de matematica, stiinta si tehnologie.
D. Competente digitale, de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere.
E. Competente sociale si civice.
F. Competente antreprenoriale.
G. Competente de sensibilizare si de expresie culturala.
H. Competenta de a invata sa inveti, competenta pe care eu o consider ca fiind poate cea mai importanta si care sintetizeaza mutatia radicala pe care o realizeaza aceasta lege in privinta cunostintelor pe care le vor dobândi copiii nostri in actul educational.” – Premierul Emil Boc

Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Obiectivul legii-cadru nr.284/2010 este cel detaliat in cuprinsul art. 5 din actul normativ, si anume:
• armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii;
• stabilirea salariilor de baza ca principal element al câstigului salarial;
• realizarea ierarhiei salariilor de baza atât intre domeniile de activitate, cât si in cadrul aceluiasi domeniu are la baza evaluarea posturilor pe baza celor sapte criterii agreate in cadrul Comisiei bipartite;
• transparenta mecanismului de stabilire a salariului de baza;
• diferentierea salariilor de baza in functie si de nivelul la care se presteaza activitatea: central, teritorial si local.

“Acest proiect de lege are trei obiective: echitate, transparenta si sustenabilitate

Astazi, sistemul public numara peste 1.300.000 de angajati, adica un sfert din numarul celor care activeaza in economie. S-a ajuns in aceasta situatie, ca urmare a cresterii necontrolate a aparatului administrativ. Masurile luate de fosta guvernare au dus la o sporire fara precedent a cheltuielilor de personal ale sectorului public in ponderea bugetului.

Astazi, avem aproape 9,4% din PIB, mai exact 46 de miliarde de lei, ceea ce practic este produsul ultimilor ani ai fostei guvernari. in elaborarea proiectului am avut in vedere tendinta fireasca de aliniere a salariilor la nivelul celor din Uniunea Europeana. Nu trebuie sa uitam ca evolutia acestor salarii nu poate fi rupta de cea a productivitatii muncii specifica României. Am plecat si de la obiectivul reducerii polarizarii sociale. Actualul sistem de salarizare haotic, discriminatoriu si discretionar a creat uneori categorii de privilegiati si, din nefericire, de defavorizati.

 Inexistenta unei legi unitare a salarizarii a facut posibila aparitia unor “legi speciale”, mai avantajoase pentru anumite categorii socio-profesionale. Pe aceasta cale, legile speciale au creat discriminari si inegalitati, pe care statul le-a promovat in decursul timpului.”- Premierul Emil  Boc

Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri

“Legea are, in esenta, doua obiective: primul, reducerea cheltuielilor bugetare si, al doilea, sustinerea mediului de afaceri, toate in contextul procesului de reforma a statului
Prin proiectul de lege pe care il propunem inclusiv in vederea indeplinirii prevederilor din acordul de finantare cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, luam masuri suplimentare pentru consolidarea disciplinei financiare in cadrul regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.”

 

Reforma sistemului de pensii publice


Dupa cum se cunoaste, sistemul de pensii din România se afla in fata unei etape noi de reforma, determinata de o serie de factori macro-economici si sociali care au impus schimbari atât in ceea ce priveste sistemul public de pensii (elementele parametrice, conditiile de eligibilitate pentru diferitele categorii de pensie, cresterea gradului de responsabilitate si control, etc), cât si in ceea ce priveste sistemele neintegrate acestuia.
          Principalele directii ale reformei vizeaza:
• Largirea sferei de cuprindere a asigurarii obligatorii – prin integrarea in sistemul unitar de pensii publice a persoanelor care apartineau unor sisteme speciale (pensiile militare), precum si a persoanelor care realizeaza venituri din profesii liberale;
• imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii – prin introducerea unor conditii mai restrictive privind accesul la pensia anticipata partiala si la pensia de invaliditate;
• Mentinerea standardului de viata al pensionarilor in plata – prin corelarea puterii de cumpararea a pensionarilor in raport cu rata inflatiei;
• Asigurarea unui tratament corect al persoanelor asigurate, viitori pensionari – prin reglementarea modului de stabilire a pensiei in directa corelatie cu nivelul veniturilor asigurate pentru care s-au achitat contributiile de asigurari sociale;
• Descurajarea pensionarilor anticipate partiale – prin majorarea coeficientului de penalizare a pensiei;
• Implementarea unor criterii mai stricte in ceea ce priveste accesul la pensia de invaliditate si intensificarea controalelor ulterioare;
• Cresterea vârstelor de pensionare ca urmare a cresterii sperantei de viata a populatiei si egalizarea graduala – pâna in anul 2030 – a stagiului complet de cotizare pentru femei si barbati.

 

© 2009 OT-PD-L Satu Mare.Toate drepturile rezervate RomFys Design